SCARA VIETII – povestire

EARTH CHANGE MZ

La poalele unei paduri era o manastire mare si puternica prin puterea cuvantului binecuvantat de Dumnezeu la liturghii, si de puritatea locurilor.

Gradina manastirii era plina de flori si copaci de toate soiurile, iar primavara, cand infloreau era o minune:

-“A coborat raiul pe pamant, taica,”- zicea staretul manastirii..

“Veniti sa-l vedeti..Veniti sa-i gustati mireasma”..

Intr-o zi, la portile manastirii, poposii un calugar, cu barba alba si parul strans la spate intr-o codita.Dupa trup parea mai batran ca padurea, dar ochii lui negrii erau atat de tineri incat ai fii zis ca un copil a facut vreo ghidusie imbracand haine de garbov.

Dupa mai multe luni de sedere in rugaciune si ascultare, se prezenta in fata staretului si-i spuse:

-“Prea sfiintia ta,astazi este ziua mea de nastere si te-as ruga sa-mi dai o scara..”

-“O scara…?ce sa faci cu ea frate?!..in ce copac vrei sa te urci?”

-“Nu mai  trebuie…

View original post 880 more words

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s